Storia di a prufumeria muderna

  1. Materie prime sintetiche :

L'ascesa di a chimica à u XIXu seculue seculu hà cambiatu in fondu a prufumeria è e so tecniche di fabricazione. A sintesi hà permessu notevolmente à i prufumeri di accede à parechje materie prime chì ùn esistenu micca in u so statu naturale. È, dapoi a fine di u XIXe seculu, a chimica ghjoca un rolu di più in più impurtante in prufumeria. Certi cumposti naturali chì sò assai cari o assai difficiuli à ottene (hè u casu per esempiu di l'essenze vegetali o animali) sò stati rimpiazzatu da prudutti sintetichi ecunomichi è inquinanti.

Stu sviluppu hà permessu à u prufume di ùn esse un pruduttu inaccessibile, in particulare grazia à l'apparizione di case nove (Guerlain in u 1828, Piguet, Coty) in listessu tempu.

Versu u 1830, in Francia, i chimichi (è micca i prufumatori) sviluppanu per a prima volta tecniche chì permettenu a sintesi di molecule odorose. Oghje ghjornu, questi mulèculi sintetichi rapprisentanu 98% di tutte e sostanze aduprate in prufumeria.

Stu percentuale hè spiegatu da u fattu chì a sintesi riprisenta parechji vantaghji. Prima di tuttu, certi odori di gigli di valle o di lillà ùn anu mai pussutu esse estratti ancu se u prufume ch'elli emissenu era più cà prumettente. Avà, grazia à u prugressu in u campu di a chimica organica, a so sintesi hè pussibule.

D’altronde, u costu di a fabricazione di l’essenze di e piante, a quantità di fiori è e difficultà di fornitura ligate à e cundizioni climatiche o ecunomiche anu purtatu à un ricorsu eccessivu di molecule sintetiche.

I prufumi sintetichi anu dunque vantaghji ecunomichi (postu chì prima di u 1900 i prufumi eranu accessibili solu à e classi superiori). Ma in più di copià a struttura chimica di e molecule esistenti in natura, arricchisce a gamma di profumieri cun profumi completamente novi è spessu a fonte di successu cummerciale. In fattu, in u passatu, i creatori di prufumeria avianu à a so dispusizione solu 300 odori sfarenti, invece chì oghje, anu più di 4 per cumpone i so prufumi è stu numeru continua à cresce.

 A sintesi tutale, d'altra parte, ricrea i corpi da un materiale fossile resultante da pétrochimica (alcolu, benzene, acidi, ecc.) Cum'è e reazioni di esterificazione chì currispondenu à l'azzione di un acidu annantu à un alcolu. Una sintesi richiede à volte una seria sana di reazzione chimiche (esterificazione, ciclizazione: fà una molecula lineare ciclica, idrogenazione, ecc.). Più ci sò passi, più u pruduttu finale serà caru.

2. Materie prime naturali :

U ritornu di e materie prime naturali.

Dapoi l'anni 1970 in Europa è nanzu à i Stati Uniti, parechji muvimenti mettenu in risaltu u risichi presentati da di l 'artificializazione ambiente crescente è a parte di chimichi è prudutti sintetichi in l'agricultura, l'alimentu è i prudutti cusmetichi. Dopu à una fase di sviluppu di prudutti sintetichi (alcuni di i quali anu rimpiazzatu materiali rari vegetali o animali), l'industria di i prufumi è i cunsumatori parenu riorientassi versu l'usu di materie prime naturali per a cumpusizione di i prufumi.

Stu muvimentu hè accumpagnatu da più di una tendenza à ricerca di i prudutti tichittati urigine biologica, cun una preoccupazione per a prutezzione di l'ambiente è / o una paura di effetti dannosi di chimichi è sintesi (i cancerssterilitàdisturbazione endocrina...), O in generale un desideriu di autenticità. Questu spinge e case di i prufumi à formulà i so prudutti cù essenze naturali è vere di fiori, piante, legnu ... cusì, hè nata una nova famiglia olfattiva: prufumi organichi è naturali. Origine 100% naturale, sò oghje u novu campu di creazioni nove cù puzzu è odori novi. U futuru di a prufumeria pare esse giratu versu più naturale.

Facebook
Twitter
LinkedIn
Impressum