Tuttu nantu à u legnu di oud (agarwood)

Cosa hè Oud Wood?

U legnu Oud hè particularmente raru è preziosu. Hà parechji nomi sicondu a cultura: Agarwood, eaglewood, calambac, aloeswood... Tutti issi nomi ponu ovviamente purtà à cunfusione quandu ùn sò micca familiarizati per noi, soprattuttu chì stu materiale ùn hè micca spartutu in i nostri paesi occidentali.

È a maiò parte di a ghjente cunsiderà u "legnu di i dii".

U so profumu hè incantevule, è hè in relazione cù una resina fragrante è scura, furmata da reazzioni fisiulogichi è biologichi, cumprese a culunizazione di un tipu di battìri chì formanu muffa.

U legnu di Oud hè stata utilizata per parechji seculi in Asia, è hà assai benefici per a salute è spirituali. Cusì, hè spessu scontru in l'arti o a religione. Si trova in trè forme: in oliu, in forma cruda, o in polvere.

Per via di a so rarità è di e specificità, u calambac hè assai caru cumparatu cù altri tipi di legnu cum'è u sandalu (palo santo) per esempiu.

U Bois de Oud in u prucessu di esse cunsumatu
U Bois de Oud in u prucessu di esse cunsumatu

Cumu si pò ottene u preziosu Oud?

Quattru famiglie d'arburi pruducenu Agarwood:

Lauraceae : arburi situati in Sudamerica

Burseraceae
: sò ancu situati in Sudamerica

Euphorbiaceae
: situatu in i tropichi

Thymeleaceae
: situatu in u Sudeste Asiaticu
U legnu di Oud pò furmà sicondu parechji fatturi:

Formazione cruda: dopu à avvenimenti naturali, cum'è venti forti o tempeste, i rami si creparanu o si romperanu, l'arbureti poi secreanu resina chì guariscerà e so ferite, questu pruduce u legnu di oud. U stessu hè veru quandu l'animali scratch arburi.

Formazione per culunizazione : u legnu hè invaditu da i fungi, chì pruduceranu muschi à l'esternu di l'arbulu. L'ultime circarà di pruteggiri è secreterà a resina.
Training grazia à l'insetti : l'arburi seranu culunizzati è attaccati da insetti. U principiu hè u listessu, per pruteggià l'arbulu secreterà a resina.
Formazione per maturazione: a resina secreta in quantità grande pò bluccà i vini è i canali di l'arbulu. L'ultime poi putrerà pocu à pocu è mori, liberandu cusì naturalmente a resina.

Training by ablation: quandu l'arbulu hè infettatu o particularmente danatu, i pezzi ponu staccate da ellu. Quessi sò pieni di resina.
A resina si forma in u core di u troncu di l'arbulu è li permette di difende naturali. À u primu, u legnu hè ligeru, ma a resina chì cresce continuamente u legnu cambierà gradualmente u culore, turnendu da u beige à u marrone scuru. Calchì volta pò esse neru.

L'omu generalmente lascia pocu tempu à a natura per fà u so travagliu stessu. Per aumentà u rendiment (solu 7% di l'arbureti sò infettati da fungi in u so statu naturali), ùn esitò à infettà l'arbureti stessu per chì a resina si sviluppa.

A resina pò esse turnata in oliu, distillendu chips di lignu. Nota chì hè necessariu avè 70 kg di legnu oud per furmà 20 ml d'oliu.

A Storia di Oud Wood

U legnu di Oud hè cunnisciutu da quasi 3000 anni. À quellu tempu, hè stata utilizata principalmente in Cina, India, Giappone è u Mediu Oriente. E so virtù eranu principalmente destinate è riservate à i ricchi. L'egiziani l'utilizanu per imbalsamare u corpu, è per i rituali religiosi. In India, trà 800 è 600 aC. AD, u legnu oud paria esse usatu in medicina è chirurgia, ma ancu per scrive testi sacri è spirituali. In Francia, Luigi XIV usava l'acqua bollita cù agarwood per imbulighjà a so robba.
Facebook
Twitter
LinkedIn
Impressum